Archive for the ‘GUMBA’ Category

La constructiile din beton prefabricat sau structura metalica, la depozitarea elementelor metalice sau prefabricate din beton apar urmatoarele probleme in zona de contact dintre elemente (grinda-stalp; planseu-grinda; scara-grinda; grinda-grinda): excentricitatea sarcinii de apasare care conduce la distrugerea marginilor, aparitia miscarii datorita dilatatiei, rotiri in suporti, presiune inegala pe support.

In acest studiu de caz la  refacerea structurii metalice trebuie folositi suportii elastomerici din neopren. Acestia vor trebui sa preia vibratiile care apar si care sunt daunatoare constructiei. Placile din neopren vor fi folosite ca amortizor al vibratiilor produse in timpul exploatarii, care pot cauza defectiuni majore.

Problema

Acoperire rost de dilatatie la un pod.

Solutie

Din datele care ne-au fost prezentate (latimea rostului de 60mm, miscarea care trebuie preluata de 50mm) alegem, pentru acoperirea rosturilor de la pod, produsul Gumba®BJ50. Acesta poate acoperi rosturi cu valori cuprinse intre 25 si 76mm si prelua o miscare totala de 50mm.

GUMBA® BJ este un sistem avansat pentru acoperire rosturi de dilatatie, creat pentru poduri, rampe, pasaje. Sunt proiectate si create pentru performanta de lunga durata in conditii de trafic intens. Au suprafetele de uzura armate si antiderapante. Din acest an oferim solutii si pentru rosturi de dimensiuni mai mari: BJ(BJR)230 pentru rosturi cu dimensiunea intre 155-270mm si BJ(BJR)330 pentru rosturi de 215-380mm.

Dispozitivele satisfac urmatoarele cerinte:

a)Â Â Â Â Â Incarcarea impusa de trafic;

b)Â Â Â Â Â Ansamblul deplasarilor impuse de:

-         Curgerea lentă şi contracţia.

-         Dilatarea şi contracţia cauzate de variaţiile de temperatură.

-         Rotirea cauzată de devierea sub sarcină.

-         Forţele de frânare transmise la structura tablierului .

c)     Asigurarea unei bune suprafeţe antiderapante la nivelul căii de rulare;

d)Â Â Â Â Â Hidroizolarea rostului

In cazul in care in locul dispozitivelor de trecere rosturi se utilizeaza un produs care nu poate satisface cerintele de mai sus, atunci este pusa in pericol siguranta circulatiei deoarece dupa un timp, relativ scurt, produsul folosit se va deteriora aceasta conducand la deteriorarea marginii rostului creandu-se un „canal” prin care vor trece masinile.

Dispozitiv trecere rosturi GUMBA®

Alegerea unui dispozitiv de trecere rosturi GUMBA® este, pe langa instalarea propriu-zisa, o parte importanta pentru realizarea unui sistem sigur de trecere.

La alegerea dispozitivului trebuie avut in vedere ca el sa indeplineasca urmatoarele cerinte:

-Â Â Â Â Â Â Â Â Â Miscarea preconizata a podului care trebuie preluata de dispozitivul de trecere;

-Â Â Â Â Â Â Â Â Â Dimensiunea rostului dintre sosea si pod care trebuie acoperita.

Pentru dispozitivul BJ(BJR)50:

-Â Â Â Â Â Â Â Â Â Miscarea care poate fi preluata este de 51mm;

-         Dimensiunea rostului: 25÷76mm.

Pentru dispozitivul BJ(BJR)75:

-Â Â Â Â Â Â Â Â Â Miscarea care poate fi preluata este de 75mm;

-         Dimensiunea rostului: 35÷110mm.

Pentru dispozitivul BJ(BJR)100:

-Â Â Â Â Â Â Â Â Â Miscarea care poate fi preluata este de 101mm;

-         Dimensiunea rostului: 25÷127mm.

Pentru dispozitivul BJ(BJR)165:

-Â Â Â Â Â Â Â Â Â Miscarea care poate fi preluata este de 165mm;

-         Dimensiunea rostului: 38÷203mm.

GUMBA® BJ este un sistem avansat de rosturi de dilatatie elastomerice, create pentru poduri, rampe etc. Sunt proiectate si create pentru performanta de lunga durata in conditii de trafic intens. Au suprafetele de uzura armate si antiderapante.

Dispozitivele de trecere rosturi GUMBA® tip BJ au fost proiectate pentru a rezista din punct de vedere structural pentru a suporta sarcinile de trafic.

Dispozitivele trebuie sa satisfaca urmatoarele:

a)Â Â Â Â Â Incarcarea impusa de traficul greu

b)Â Â Â Â Â Ansamblul deplasarilor impuse de:

-         Curgerea lentă şi contracţia.

-         Dilatarea şi contracţia cauzate de variaţiile de temperatură.

-         Rotirea cauzată de devierea sub sarcină.

-         Forţele de frânare transmise la structura tablierului .

c)     Asigurarea unei bune suprafeţe antiderapante la nivelul căii de rulare.

d)Â Â Â Â Â Hidroizolarea rostului

Dispozitivele de trecere rosturi din punct de vedere constructiv sunt:

-         BJ      –cu protectia la calea de rulare din aliaj de aluminiu

-Â Â Â Â Â Â Â Â Â BJRÂ Â Â – cu protectie la calea de rulare din armatura din otel de 12mm peste care este vulcanizat un strat de 10mm de neopren. Acest tip este foarte rezistent la sare.

In desenul si tabelul de mai jos sunt prezentate tipodimensiunile cu caracteristicile dispozitivelor.

Aparatele de reazem ale podurilor sunt elemente care asigură transmiterea solicitărilor de la suprastructură la infrastructură. Aparatele de reazem sunt alcatuite astfel  încât să permită mişcările de translaţie şi rotaţie a suprastructurii în anumite limite, fără a crea solicitări accidentale (neprevazute) în vreunul din elementele podului.

Aparatele de reazem sunt formate din straturi succesive de neopren şi armaturi din otel, tabla OL37 g= 3÷4mm, vulcanizate într-o matriţă în condiţii de temperatură şi presiune ridicată.

Domeniul de utilizare recomandat:

-         rezemarea tuturor suprastructurilor din beton sau metalice cu deschideri de pâna la 80 m atât pentru calea ferată cât şi pentru şosea.

Dimensiuni:

Pentru stabilirea tipului de aparat (dimensiunilor) luându-se in considerare încărcările verticale şi orizontale, deformaţiile liniare, rotirile.

In cazul prezentat mai jos am participat la alegerea si stabilirea aparatelor de reazem din neopren armat necesare podului din comuna Tartasesti jud Dambovita.

Date primite pentru alegerea aparatelor.

S-a cerut aparat de reazem mobil

-incarcare verticala 1200 kN

-deplasare 30mm

Aparatul de reazem ales este tip 12 dimensiune 230×450x63

Inspectoratul de Stat în Constructii doreste ca masa rotunda cu tema “Starea tehnica a podurilor din România – realitate, concluzii, actiuni” sa fie un “Semnal de Alarma” prin care sa aduca în fata factorilor implicati importanta problemei supusa dezbaterilor, în conditiile în care Inspectoratul, ca organism de control al statului, nu are pârghiile rezolvarii ei.
Inspectoratul de Stat ̨n Constructii РISC, prin reprezentantii sai ̨n teritoriu, a efectuat ̨n acest an, din dispozitia Inspectoratului General de Stat, controale tematice privind starea tehnica a podurilor rutiere si a podurilor de cale ferata.

Au fost verificate peste 6000 de poduri rutiere

Au fost verificate 6.023 poduri rutiere, din care 963 au fost identificate cu deficiente majore.
Dintre deficientele cu grad mare de repetabilitate mentionam:

• suprastructuri care prezinta segregari, exfolieri, coroziuni ale betonului si/sau ale elementelor metalice, fisuri, armaturi aparente corodate si care netratate în regim de urgenta pot evolua devenind cauze ale aparitiei fenomenului de colaps;
• aparate de reazem care din cauza lipsei de întretinere curenta functioneaza greoi sau sunt blocate;
• infrastructuri la care s-au identificat afuieri, fisuri, crapaturi ca urmare a tasarilor inegale cauzate si de lipsa amenajarii albiei în zona podului si în aval si amonte de acesta;
• albii la care nu s-au executat lucrari de regularizare si de întretinere (decolmatari, defrisari de vegetatie etc.) fapt care a condus la obturari ale sectiunii albiei, colmatarea albiilor, adânciri ale talvegului;
• cai ale podului cu denivelari, gropi, fisuri, crapaturi, cu guri de scurgere neetanse, colmatate si neprelungite pâna la intradosul suprastructurii si cu hidroizolatii îmbatrânite care nu asigura etanseitatea, cu rosturi lipsa sau deteriorate care conduc de asemenea la infiltratii, parapeti deteriorati sau care lipsesc.

Â

40% din numarul podurilor existente pe reteaua de cai ferate sunt degradate

In ceea ce priveste starea tehnica a podurilor existente pe reteaua de cai ferate din România, au fost verificate 2.797, din care 1.271 au durata de exploatare depasita.

40% din podurile verificate au fost identificate cu o serie de degradari, care netratate în regim de urgenta pot evolua ducând la înrautatirea starii tehnice a podurilor.

Â

Principalele deficiente constatate, de catre specialistii din cadrul inspectoratelor judetene în constructii, cu prilejul controlului au fost:

• degradari constatate la suprastructura: tabliere metalice corodate, grinzi cu zabrele necuratate la nodurile de la talpa inferioara, protectie anticoroziva degradata, fisuri ale grinzilor principale, beton degradat în grinzile principale, cu armaturi vizibil si corodate, lipsa platelaje/dulapi pe trotuare, traverse uzate si crapate, fugite de la poza, nituri slabite;
• degradari constatate la aparatele de reazem ale podurilor: aparate de reazem ruginite si neunse, prafuite, înclinate;
• defecte constatate la infrastructura podurilor: afuieri, fisuri-crapaturi în urma tasarilor inegale în culei si aripi sau sferturi de con;
• degradari ale albiei: în ultimii ani nu s-au executat lucrari de regularizare si de întretinere a albiei (decolmatari, defrisari de vegetatie) fapt ce a condus la obturari ale sectiunii albiei, adânciri ale talvegului, deteriorari, dislocari, distrugeri ale apararilor de maluri, imposibilitatea accesului sub pod din cauza abundentei vegetatiei.

Â

Urmarirea comportarii în timp si efectuarea lucrarilor de întretinere

Realizarea în conformitate cu prevederile legale în vigoare a activitatii de urmarire a comportarii în exploatare a podurilor poate fi apreciata ca incompleta având în vedere ca s-au constatat urmatoarele aspecte:

• cartile tehnice ale podurilor nu exista sau sunt incomplete (lipsesc proiecte, documente referitoare la calitatea materialelor si a executiei, procese verbale de receptie);
• nu se programeaza si nu se executa lucrarile de întretinere si reparatii ale podurilor si ale cursurilor de ape traversate de acestea, acordându-se prioritate doar lucrarilor de întretinere a cailor de rulare fapt ce conduce în timp la agravarea defectelor si a degradarilor;
• nu se completeaza Jurnalul evenimentelor, existând doar o anexa la fisa podului în care se consemneaza constatarile si masurile luate.

Â

Verificarea situatiei podurilor expertizate în perioada 2002-2004 a condus la concluzia ca dintr-un numar de 163 poduri expertizate în perioada amintita, pâna în prezent s-a intervenit, pe baza solutiei data de expert, la un numar de 35 de poduri.